Imago Dei (partea 3: Funcționalismul)

A treia interpretare a conceptului Imago Dei e cea care are în vedere funcția omului în cadrul creației. Din pricina aceasta, această interpretare poartă numele de funcționalism. În esență, ceea ce spune funcționalismul este că Imago Dei are în vedere „poziția omului de stăpânitor asupra creației”, lucru care stabilește „sanctitatea ființei sale”1. Funcționalismul interpretează Geneza 1:26-28 în contextul cuvintelor „el (omul) să stăpânească peste peștii mării, peste păsările cerului, peste vite, peste tot pământul și peste toate târâtoarele care se mișcă pe pământ”. În sprijinul acestei interpretări este preluat și Psalmul 8, care răspunde la întrebarea „ce este omul?” în următorul fel: „L-ai făcut cu puțin mai prejos decât Dumnezeu și l-ai încununat cu slavă și cu cinste. I-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui...” (Psalmul 8:5-6). Funcționalismul urmează două linii de argumentație.

În primul rând, se pleacă de la ideea că sursa preoțească (P) nu ar fi incompatibilă cu perspectiva structurală. În cuvintele lui Gerhard von Rad „P devine clar și explicit atunci când vorbește despre scopul acestei imagini a lui Dumnezeu în om, anume, funcția oferită acestuia, statutul său de stăpân asupra creației. În acest sens Israel a înțeles omul ca reprezentant al lui Dumnezeu”2. Ideea capătă sens în mod special atunci când Israel este interpretat ca popor ales care să îi fie lui Dumnezeu o națiune de preoți, dacă vor asculta de El, în contrast cu eșecul primilor oameni (Exod 19:5-6). De asemenea, rolul preoților leviți, având această funcție vicarială, este și ea stabilită tot în paradigma Imago Dei a funcționalismului din Geneza 1:26-27.

În al doilea rând, interpretarea funcționalismului nu se îndepărtează de contextul antic. Pentru unii teologi, precum Wildenberger, Geneza 1:26-27 își are rădăcina în ideologia roialității din Orientul Apropiat antic. S-au supus cercetărilor materiale egiptene și mesopotamiene și s-a ajuns astfel la concluzia că există paralele clare care atestă, pe de-o parte, că ideea structuralismului era străină de acel context, iar pe de altă parte că singura chestiune validă este cea a omului ca reprezentant al lui Dumnezeu în lume. Spre exemplu, popoare antice considerau că în absența regelui ceea ce marca domeniul suveranului era o imagine simbolică a sa3.

În esență, perspectiva funcționalismului socotește că Imago Dei nu trebuie interpretat din punct de vedere ontologic, ci din punct de vedere existențial, adică ca mandat pe care Dumnezeu l-a dat omului în calitate de stăpânitor al lumii.4 În acest sens, omului i-a împărtășit Dumnezeu din calitatea Sa de suveran asupra lumii, făcându-l responsabil cu conducerea ei. Funcționalismul are influență asupra mediilor creștine care militează pentru aspecte precum ecologia sau lupta împotriva braconajului și alte chestiuni similare.

James Barr, observând cele trei perspective de interpretative asupra conceptului Imago Dei, a socotit că nu există un răspuns definitoriu cu privire la care este cel corect. Unii, în acord cu o practică a bisericii din vremea patristică, socotesc că acele chestiuni pe care Biblia nu le definește clar nu trebuie abordate în mod definitoriu. Cu toate acestea, așa cum observă Yong, o definiție ajută, din trei punct de vedere. În primul rând din punct de vedere moral și biblic, pentru că acolo unde apare ideea omului după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, principii etice axiomatice vor ieși la spurafață.5 În al doilea rând, evitarea unei definiții biblice va crea spațiul pentru ca alte definiții ale omului să devină prevalente, precum cea a darwinismului, care reduce omul la biologia sa. În al treilea rând, lipsa unei înțelegeri corecte a omului poate duce la dereglaje în sferă practică, precum dezumanizarea care de multe ori a avut loc și care continuă în multe privințe.6

1James Orr: International Standard Bible Encyclopedia, Wordsearch 2014, pag. 1264.

2Gerhard von Rad: Old Testament Theology, The Theology of Israel's Historical Tradition, Harper & Row, New York, pag. 146-147.

3Claudia Welz: Humanity in God's Image, An Interdisciplinary Interpretation, Oxford University Press, Oxford 2016, pag. 29.

4Yong: Imago Dei, pag. 25.

5Spre exemplu, în Geneza 9:6 Imago Dei este pus în relație directă cu sacralitatea vieții umane: Dacă varsă cineva sângele omului și sângele lui să fie vărsat de om, căci Dumnezeu a făcut pe om după chipul Lui.

6Yong: Imago Dei, pag. 34-37.